Lupul-documentar

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Lupul-documentar

Mesaj  Admin la data de Vin Oct 31, 2008 3:02 pm

Lupul

Inteligent, inventiv si adaptabil, lupul este probabil specia cea mai raspandita dintre mamiferele care traiesc in prezent. Pe vremuri, lupul era prezent in intreaga emisfera nordica, adaptandu-se cu succes la cele mai diferite conditii de trai. Pentru a se descurca in aceste conditii divese, lupul a fost nevoit sa invete sa vaneze cele mai diferite vietati, fie insecte, rozatoare, sau animale mai mari, cum este elanul, bizonul sau boul moscat. Este un vanator foarte talentat, insa modul lui de trai are un impediment major: este concurent direct al omului, si pe majoritatea zonei lui de raspandire a pierdut in aceasta lupta inegala.

Lupul rosu, care pe vremuri popula regiunea sud-estica a Statelor Unite, azi este foarte rar; exemplarele care traiau in salbaticie poate chiar au disparut complet. Lupul este raspandit in Canada, Alaska, Europa de Est, Peninsula Scandinava, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Centrala si Siberia, dar densitatea lor este in general redusa pe aceste arii. Lupul are mai multe subspecii distincte, cum este lupul polar, lupul de padure nord-american, lupul de stepa din deserturile Asiei Centrale si lupul comun, care traieste si astazi in muntii si padurile est-europene si ale peninsulei scandinave. Lupul de pustiu este mai zvelt si mai deschis la culoare decat lupul european si nord-american, iar lupii polari din tundrele nordice sunt mai mari, avand blana alba si mai groasa.

O haita de lupi este de fapt o familie mai mare, care rareori numara peste 20 exemplare. Majoritatea haitelor sunt formate dintr-un numar sase-opt indivizi dezvoltati, conducatorii lor fiind perechea dominanta - masculul si femela alfa, dupa cum le denumesc specialistii in domeniu. In mod normal in haita numai acestia pot avea urmasi. In haitele mai mici, restul exemplarelor dezvoltate sunt puii din anul anterior ai perechii dominante, care inca nu poseda teritoriu propriu. Lupii sunt animale deosebit de sociale, dar comportamentul in societatea lor este influentat nu numai de instinctul de cooperare, ci si de pozitia ocupata in ierarhia interioara. In varful ierarhiei este perechea alfa - masculul este putin mai dominant -, iar restul indivizilor se conformeaza intotdeauna vointei lor. Daca piere unul din perechea alfa, locul acestuia este luat de un alt individ din haita.

In aceste situatii are loc o competitie pentru ocuparea pozitiei de lider, dar o lupta adevarata are loc rar deoarece ar insemna ranirea unor indivizi importanti in vanatoare. Din aceasta cauza luptele sunt strict simbolice. Intr-o oarecare masura fiecare individ isi cunoaste propria pozitie in ierarhia haitei. Ori de cate ori se reintiruneste haita, are loc repetarea ritualelor de prestigiu, partial pentru confirmarea pozitiilor si partial pentru verificarea validitatii acestora. Uneori are loc o reorganizare, adica un exemplar dominant se trezeste intr-o pozitie inferioara. Aceste exemplare retrogradate isi aleg adesea calea independentei.

Teritoriul
Lupii tineri de la baza scarii ierarhice nu au mult de pierdut. Cu timpul parasesc haita si incearca sa-si gaseasca o pereche si sa-si intemeieze propria haita. Acesti "lupi singuratici" sunt uneori nevoiti sa faca calatorii foarte lungi.Lupul singuratic este foarte atent. Incearca sa ocoleasca teritoriile haitelor straine si sa nu faca galagie, deoarece o poate pati usor daca intalneste o alta haita. Cu toate ca in interiorul haitei luptele sangeroase sunt foarte rare, in lupta pentru eliminarea intrusilor, haita ataca necrutator. Daca lupul singuratic reuseste sa evite contactul cu propria specie, poate ajunge usor pe un teritoriu populat de oameni, unde eventual omoara o oaie si va fi pana la urma impuscat.

Toamna si iarna, haita duce o viata nomada pe un teritoriu mai mare decat zona de resedinta. Pe teritoriile unde exista animale de prada din belsug, habitatele sunt mai mici si bine demarcate (circa 100 km²). Daca prada este rara, atunci acest teritoriu este de cel putin zece ori mai mare. Lupii de tundre, din teritoriile nordice, care vaneaza reni, urmaresc migrarea animalelor de prada pe parcursul anului. De multe ori turmele de reni strabat impreuna cu haitele de lupi teritorii imense. In Alska s-a urmarit o astfel de haita care a parcurs 1100 km in sase saptamani, cutreierand circa 13000 km².

Marcarea prin secretii mirositoare
Bineinteles, haita nu poate declara un astfel de teritoriu imens proprietate privata, dar zonele de resedinta mici, se considera teritorii proprii. Membrii haitei marcheaza teritoriul prin secretii mirositoare - exact cum procedeaza cainii la primul stalp electric intalnit. Aceste semne avertizeaza lupii din vecinatate ca patrunderea in teritoriul marcat "este interzisa".

Marcarea prin mirosuri este principalul mijloc de comunicare intre lupi. Un alt mijloc de comunicare este urletul. Luptele dintre haite nu au un final fericit, de aceea fiecare haita isi semnaleaza cu precautie prezenta de la distanta prin urlet
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 161
Data de înscriere : 29/10/2008

Vezi profilul utilizatorului http://Pariuri.forumz.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum