Epoca medievala

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Epoca medievala

Mesaj  Admin la data de Vin Oct 31, 2008 4:22 pm

Mihai Viteazul deschide in istoria poporului roman o noua epoca, care se va desfasura sub semnul marii lui infaptuiri politice: Unirea Tarilor Romane. Puternica personalitate a marelui domn si faptele sale, de rasunet european, au dat un nou curs politic istoriei Tarilor Romane.

Ridicandu-se impotriva regimului dominatiei otomane si biruind in raporturile cu Poarta, el a dovedit resursele puterii pe care Tara Romaneasca le avea. Sporind prestigiul acesteia prin Unirea Tarilor Romane, Mihai Viteazul a pus sub semnul intrebarii, deopotriva, stapanirea otomana si tendintele de dominatie ale Imperiului Habsburgic si Poloniei. Dar domnia lui Mihai Viteazul, si mai cu seama stapanirea lui in Transilvania, a fost pentru nobilimea de aici un prim semn al prabusirii dominatiei ei in viitor. Unirea din timpul lui Mihai Viteazul a devenit un simbol in epoca emanciparii nationale pentru unirea intr-o singura tara.

Ca urmare a razboaielor purtate in Asia, cu persii si, in Europa, cu puterile crestine, cerintele Imperiului Otoman fata de Tarile Romane au sporit. Amestecul in treburile interne, abuzurile de tot felul si stirbirea autonomiei interne vadeau intentia de a le transforma in pasalacuri. Tributul Tarii Romanesti ajunsese la suma de 155 000 galbeni. Singura solutie de a iesi din acest impas era o angajare de puterile crestine in lupta antiotomana.

In aceste imprejurari politice, o parte a boierimii pregatea inscaunarea lui Mihai Viteazul (1593-1601) pe tronul Tarii Romanesti. Inainte de a fi domn, a castigat o vasta experienta strabatand lumea Rasaritului. A parcurs toate treptele dregatoriilor, ajungand ban al Craiovei. Cu asentimentul sultanului, sprijinit de boieri, de puternica familie a Buzestilor, de Cantacuzinii de la Constantinipol, in 1593 ocupa tronul. El a avut si sprijinul principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory.

Pentru cucerirea liniei Dunarii, intrata sub stapanirea lui Mihai din primele luni ale anului 1595, oastea otomana se pregatea de lupta. Dusmanul a incercat sa treaca fluviul. Primele tentative au esuat. Mai multe unitati de munteni, moldoveni si cazaci au facut incursiuni pe malul Dunarii, pustiind Nicopole si Bagdadul. Insuccesele l-au determinat pe sultan sa incredinteze comanda trupelor batranului vizir Sinan-Pasa, care, intre 14 si 17 august 1595, a trecut Dunarea la Giurgiu.

Pregatind lovitura decisiva, Mihai, cu 15 000 de oameni, ajutat si de o oaste din Transilvania, condusa de Albert Kiraly, a ales locul favorabil de lupta la Calugareni, pe apa Neajlovului. Folosind cu pricepere terenul (raul, mlastina, zona paduroasa), la 23 august 1595 Mihai a repurtat, si datorita exemplului personal, o mare victorie.

Armata otomana retrasa spre Giurgiu se reorganizeaza. Domnul, pentru a evita o noua lupta, se indreapta spre munti, asteptand ajutor de la Sigismund Báthory. Intre timp, Sinan-Pasa a ocupat orasul la Bucuresti, incepand organizarea tarii in pasalac. Incercarea de organizare a pasalacului a provocat o categorica opozitie a tuturor fortelor sociale si mai cu seama a maselor taranesti.

In luna septembrie, 20 000 de ostasi trimisi de Sigismund, impreuna cu un contingent de artileristi toscani, se unesc cu oastea refacuta a lui Mihai. Ei elibereaza Targovistea si-I urmaresc pe otomani. Contraofensiva le-a fost usurata de loviturile date de masele populare cotropitorilor otomani. Ajunsa la Giurgiu, o mare parte din oastea otomana si-a gasit moartea in Dunare. Aici, trupele unite ale Tarii Romanesti, Transilvaniei si Moldovei au zdrobit trupele otomane, care incercau sa treaca Dunarea pe un pod de vase, au ocupat, Giurgiu obtinand o stralucita victorie. Aceasta izbanda a insemnat asigurarea independentei Tarii Romanesti. Victoria a dovedit ca unirea eforturilor Tarilor Romane este cheia succesului militar si temeiul pastrarii neatarnarii.

In perioada care urmeaza, in relatiile cu Poarta, Mihai alterneaza negocierile cu politica de confruntare armata. Actiunile lui sunt tot mai indraznete si incununate de succes. In acesti ani reapare insa si opozitia boiereasca, nemultumita de domnia lui autoritara. Uneltirile de la Istanbul pentru a aduce un nou domn, comploturile boieresti, navalirile tatarilor, intentiile polonilor de a pune in scaun pe Simion Movila, fratele domnului moldovean, precum si confruntarile dintre imperiali si otomani in Ungaria il fac pe Mihai sa-si dea seama ca singura solutie posibila este pacea cu otomanii, in conditiile recunoasterii domniei si independentei tarii. Mihai incheie pacea cu otomanii in 1597, nu inainte de a fi intarit alianta cu Transilvania. Pacea cu Imperiul Otoman a fost determinata de politica nedecisa a Imperiului Habsburgic, de inscaunarea lui Ieremia Movila in moldova de catre Polonia si de renuntarea lui Sigismund la tron in favoarea austriecilor. In aceste imprejurari, pentru Tara Romaneasca se prefigura o situatie dificila.
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 161
Data de înscriere : 29/10/2008

Vezi profilul utilizatorului http://Pariuri.forumz.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum