Japonia in Era Meiji

In jos

Japonia in Era Meiji

Mesaj  Admin la data de Vin Oct 31, 2008 4:25 pm

Japonia ofera un exemplu cu totul special de contact intre o civilizatie traditionala asiatica si civilizatia moderna a Europei Occidentale. Spre deosebire de China, care nu s-a modernizat in secolul al XIX-lea si a ajuns o semicolonie a europenilor, Japonia a devenit o tara puternica si moderna, capabila sa concureze cu tarile occidentale.

Aceasta evolutie surprinzatoare a Japoniei a avut loc in timpul Erei Meiji. Confruntata cu tehnologia superioara a europenilor si americanilor, Japonia s-a temut ca isi va pierde independenta. Solutia gasita acestei provocari a fost una extrem de curajoasa : pentru a scapa de Occident, s-a occidentalizat ea insasi. In acest fel, ea a reusit sa devina o mare putere. In acelasi timp, Japonia si-a pastrat si specificul cultural-traditional, de mare originalitate. A reusit sa combine, ca putine alte tari in situatia ei, eficienta tehnologiei industriale moderne cu rafinamentul unei mosteniri culturale stravechi.

Dupa unificarea Japoniei, inceputa de Oda Nobunaga (1534-1582 ), continuata de Hideyosi ( 1536-1598 ) si definitivata de Tokungaua Iyeyasu ( 1542-1616 ), Japonia va fi condusa, timp de aproape trei secole de dinastia sogunala Tokungaua.

Primii Tokungaua continua politica lui Iyeyasu. Iyemitzu ( 1603-1651 ), transforma nobletea militara intr-o aristocratie de curte, stabilind in acest mediu ierarhizat cea mai riguroasa eticheta. Dar Iyemitzu ia, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, o masura care va avea urmari grave pentru viitorul Japoniei.

Misionarii catolici intrebuintau religia ca o arma politica ce primejduia independenta nationala. Religia Kirisitan ( pronuntarea japoneza a cuvantulti "Cristian" ), se amesteca prea mult in politica interna. Atunci, desi foarte liberal la inceput, guvernul porneste impotriva crestinilor adevarate masacre, cu toate ca japonezii, departe de a fi fanatici in religie, au fost si atunci, la fel ca si azi, de o ingaduinta fara egal in Evul Mediu european. De teama ca Japonia sa nu fie cotropita, sogunul inchide tara strainilor, exceptie facand numai pentru chinezi si olandezi care pastrau dreptul de a face comert, dar numai prin portul Nagasaki. Sub pedeapsa de moarte e oprita iesirea japonezilor din tara, e oprita invatarea limbilor straine si construirea corabiilor mari. Timp de mai bine de doua sute de ani Japonia a trait in aceasta izolare desavarsita, mai severa decat zidurile chinezesti.

Daca guvernarea primilor Tokungaua fusese de pace, de ordine, de buna administratie, de prosperitate economica, de larga cultura, dupa Iyemitu urmeaza o perioada de declin. Neputinta, coruptia si tirania dezorganizeaza tara. Populatia care s-a dublat e stoarsa de biruri si incepe sa sufere de foame ( Se introduceau nenumarate impozite ca cel asupra campului, impozitul pe usi, pe ferestre, pe copii in raport de varsta lor, impozite pe imbracaminte, pe sake, pe castani, canepa, fasole etc., daca taranul adauga o camera la casa lui se punea impozit pe ea. Impunerea legala era de un koku de orez si un kotori de matase, dar in realitate ea era majorata de trei ori prin coruptie si escrocherie. La vremea recoltatului oficialitatile faceau tururi de inspectie, se instalau printre sateni.

Daca erau distrate nesatisfacator fie le mareau darile, fie ii obligau la munca fortata. Darile erau colectate adesea cu citiva ani inainte. Fiintau si alte nenumarate forme de impunere exagerata si de tiranie. Aceasta exploatare fioroasa pe baza sistemului tributal, mentinut din societate antica dar perfectionat mereu, a facut ca chiar si cei mai conservatori dintre tarani sa opuna rezistenta regimului, fie in mod pasiv - prin cele mai diferite forme, inclusiv prin practica pruncuciderii, pe calea slabirii pana la epuizare a nou-nascutilor, pentru a nu fi pusi la dari - , fie activ, prin revolte si fuga la orase, mai ales in anii de foamete ). Peste tot erau intrigi, iar imparatul este dat uitarii in palatul sau din Kyoto.

Pe de alta parte, fapt curios, regimul sogunal e interesat de studiul istoriei nationale. Printul Mito, nepotul lui Iyeyasu, colectiona carti, la fel ca unchiul sau. Cu sprijinul sau se formeaza o scoala de invatati fanatici ai literaturii nationale care clasicilor chinezi le opun poezia si romanul japonez, iar contra budismului ridica religia indigena sinto.

Olandezii care vin la Nagasaki cu unele produse ale civilizatiei europene fac pe japonezi sa priceapa ca tara lor e doar o particica din univers. Intelectualii sunt contra regimului sogunal, dorind o vasta transformare politica si sociala o revolutie, gandindu-se chiar sa imprumute civilizatiei europene ceea ce poate intari tara lor.
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 161
Data de înscriere : 29/10/2008

Vezi profilul utilizatorului http://Pariuri.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum